13.06.2021 - Noptiera Lem-Lem

   Fiecare dintre noi avem cel putin o idee despre cum trebuie sa arate casa visurilor noastre, insa de cele mai mult ori sunt prea putini aceia care reuseesc sa isi duca la bun sfarsit aceste visuri.

     Sunt de parere insa ca orice casa poate sa fie transformata in "acasa", atata vreme cat o personalizam dupa gustul nostru si aducem in ea lucruri dragi care sa ii ofere un plus valorii sentimentale.

     Lucrez la proiectul "Noptiera Lem Lem" de mai bine de o luna de zile, pentru ca este o activitate care ma relaxeaza si pe care vreau sa o realizez din pura placere, fara constrangeri si termene limita, dar si pentru ca transformarea a presupus niste etape ce nu puteau fi grabite. Ce poate fi mai relaxant decat o activitate de creatie in compania unei cafele bune pe notele melodiilor preferate?

     Am achizitionat noptiera de la un domn din Cluj-Napoca, nu pentru ca ar fi fost vreo minunatie sau s-ar fi potrivit in casa noastra cu infatisarea de atunci, ci multumita potentialului acesteia. Am descoperit-o pe OLX si am stiut ca ea va fi frumoasa "noptiera Lem Lem" ( o sa va povestesc putin mai jos de unde si acest nume ).

     Este o noptiera maricica din lemn masiv ( 51 / 41 / /50,5 cm ) si nu stiu daca se vad in poze multiplele straturi de lac cu care a fost acoperita de-a lungul timpului si care acum era crapat si scorojit pe alocuri. Astfel, fara sa exagerez 1-2 ore pe zi timp de o saptamana am tot slefuit, atat cu masina de slefuit cat si manual. 

     Pe la jumatate incepusem deja sa imi pun semne de intrebare daca intr-adevar merita sa ma apuc ea, dar ma bucur enorm ca am continuat. Partea buna e ca nu s-a vazut nicio urma de carii, deci nu a necesitat aplicarea unui tratament impotriva acestora. Am aspitat foarte bine suprafetele pe care apoi le-am degresant; apoi am profitat din plin de 2 zile insorite pentru a lasa totul la uscat si abia ulterior am inceput sa vopsesc.

     Am achizitionat doua nuante de vopsea cretoasa pe baza de apa de la Annie Sloan, Lem Lem pentru cadru si Chateau Gray pentru partea superioara, laterale si cosuletele-sertar ( pentru ca da, si acestea au fost vopsite in aceeasi nuanta ). In crearea culorii Lem-Lem Annie Sloan a fost inspirata de campurile de allium din Etiopia in timp ce culoarea Chateau Grey este un gri-verzui elegant, in Franța folosit in mod traditional pentru vopsirea obiectelor realizate din lemn. 

     Stiu ca aceasta vopsea este concentrata, adera foarte bine la orice suprafata ( fara a fi nevoie de o pregatire anterioara a suprafetei, cu conditia ca aceasta sa nu aiba defecte si sa fie curata), are un miros placut, si se usuca foarte repede. Am aplicat primul strat de vopsea pe toata suprafata si am lasat sa se usuce foarte bine, al doilea strat fiind aplicat abia a doua zi. Vopseaua nu necesita un timp de uscare atat de mare, 2-3 ore fiind suficiente insa eu am lucrat in paralel si la curatarea de rugina a unor balamale vechi ( voi reveni cu o postare ulterioara si despre acestea ).

Dupa primul strat de vopsea :)

     In total am aplicat 4 straturi de vopsea, insa tin sa precizez faptul ca doar primul strat a fost aplicat cu vopseaua direct din cutie si urmatoarele 3 cu vopsea diluata cu apa. Fiind o vopsea cretoasa si densa, primul strat aplicat si uscat absoarbe rapid stratul urmator. 

     Dupa aplicarea cu pensula a celor 4 straturi de vopsea am aplicat modelele cu ajutorul unui sablon si a unei pensule speciale pentru sablon dupa care am lasat din nou la uscat. 

     Au urmat apoi 2 starturi de ceara incolora tot de la Annie Sloan, ceara pe care am aplicat-o cu pensula pentru ceara pe suprafetele netede si doar cu o carpa din bumbac in zonele mai greu accesibile. Intre cele doua straturi de ceara am lasat un intervat de doua zile pentru o uscare buna.

Dupa aplicarea stratului 2 de vopsea pe partea superioara si piciorul stang

Zi ploioasa, proiectul continua in atelierul improvizat din bucatarie

     Sunt incantata de rezultatul final si abia astept sa dau o noua sansa la viata unui numar cat mai mare de piese de mobilier ( fiecare dintre acestea urmand sa aiba o sectiune dedicata lor in acest jurnal ). 

     Mai am cateva "frumuseti apuse" primite de la prieteni si cunostinte si care dupa transformare vor ajunge inapoi la proprietarii lor... sub o alta forma. Pentru ca, sa fim seriosi in multe case exista inca cel putin o piesa din aceasta invechita de care ne-am plictisit si care nu se mai incadreaza in stilul modern si care asteapta sa fie pusa din nou in valoare. 

     Sper ca acest jurnal sa va placa si sa va inspire la cat mai multe lucruri frumoase. 

     Cu prietenie, Grethel ❤